Ioana Precup

http://www.crisana.ro/stiri/cultural-5/prima-expozitie-de-tablouri-semnata-ioana-precup-91482.html

http://www.rasunetul.ro/ioana-precup-pe-drumul-lumii-basmelor

 Născută în ţinutul de basm al Văii Ilveilor, la Leşu, Ioana Precup a demonstrat, de-a lungul timpului, că este un poet sensibil, aplecat cu drag spre rădăcina satului natal, acolo unde doinea, de răsunau codrii, mama ei, privighetoarea Leşului, Maria Precup, şi de acolo de unde îşi au seva şi cântecele surorii ei, Mărioara Precup.

Volumul „Dansul înserării”, apărut la Editura Primus”, este un omagiu adus frumuseţii vieţii, poeta adunând între coperte primăveri, veri, toamne, dar mai ales dragostea pentru aproapele: „De dincolo de timp/ De dincolo de dor/ Răzbate o simfonie/ Pe strună de izvor/ Îmi descalţ sandala/ Şi mă plimb desculţă/ În dansul înserării/ Iarna-şi cerne neaua/ Şi mă înveşmântă/ În fulgii tăcerii./ Cu aripi albastre/ Poleite-n dorul/ Visurilor mele/ Mă înalţ în zbor/ Prin grădini de rai/ prin rouă de stele”. Atunci când viaţa ne îngenunchează apare întotdeauna un apărător al sufletului nostru: „Înfăşurată-n aripi de înger/ Privesc nesfârşitul/ Ascultând glasul văzduhului/ Ascult tăcerea pietrelor/ Cu sufletul în palmă/ Urc spre lumina din vis”.
Poezia este, pentru Ioana Precup, un adevărat mod de recuperare a valenţelor spirituale, un cântec prelung al sufletului şi, mai presus de toate, un mod de credinţă: „Poemele, lacrimi arzând/ Se grămădeau la geam/ Deschide! Deschide!”. Ca o frunză între cer şi pământ, poeta ne poartă cu paşii gândului pe potecile de ea descoperite pe drumurile libertăţii: „Când se despletesc/ Miresele cerului/ Şoptesc cum sar/ În valea rugăciunii/ Îngerul înhămat/ La carul sufletului/ Se plimbă pe pajişti/ De dor/ La întâlniri cu umbrele/ Cu amintirile”. Icoana mamei, rugăciunile, amintirile, toate constituie jurământul poetului ca adevărate teme pe scara de lumină, acolo unde este pelerin al Golgotei: „Când păşeam desculţă/ Pe cioburi de stele/ Pasărea lumină/ M-a purtat pe aripi/ Până la izvorul/ Poeziei mele”.

La vârsta de 75 ani, Ioana Precup este unul dintre scriitorii care fac cinste judeţului Bistriţa-Năsăud, aducând, din preaplinul sufletului ei, comori ale spiritualităţii româneşti.

Venind cu sensibilitatea ţăranului nostru din comuna Leşu, de acolo de unde privighetoarea Maria Precup i-a dat viaţă şi înţelepciune, Ioana Precup aduce în faţa cititorilor de la debutul editorial prin antologia „Patriei, din toată inima” din 1981, până astăzi, nu mai puţin de 10 volume proprii premiate la diverse festivaluri de poezie. Pasionată şi de pictură, artista păşeşte cu sfioşenie pe drumul poeziei populare, parcă acompaniind-o pe sora ei care cântă, Mărioara Precup.
Doruri, oameni, locuri, îngeri, dragoste de părinţi, viaţa cu bucuriile şi fericirile ei, tumultul cotidianului este oglindit şi în antologia de autor „Drumul spre leagănul veşniciei”, apărută la Editura Treira din Oradea. Poezia se împacă bine cu proza şi teatrul în paginile acestei cărţi care adună poezii inedite, de la rugăciuni la balade, cântece de dragoste, de dor, de înstrăinare sau de jale. Sunetele amintirii prind viaţă prin condeiul autoarei care îşi încredinţează viaţa leagănului veşniciei: „Sufletul meu/ dezbrăcat de cuvinte/ îngenunchează/ la primul popas/ pe Golgota norilor”. Autoarea străbate „poarta iubirii”, ajungând în Ţara Sfântă, „pe urma paşilor divini”, unde întâlneşte divinitatea: „Te-am întâlnit cândva Iisuse/ erai căzut sub crucea grea/ În loc să te ridic, O, Doamne,/ ţi-am pus un bolovan pe ea”. Impresionante sunt şi trăirile la vizita din Ierusalim oglindite prin versurile: „La Ierusalim/ în cetatea sfântă/ cerul cu pământul/ împreună cântă”.
Baladele vorbesc despre eroii satului de altădată şi abundă de înţelepciune. Stelele sunt părtaşe la trăirile artistului. Împăraţii, măicuţele şi feţii frumoşi sunt îmbrăcaţi în versuri idilice. Tradiţiile populare, momentele importante din viaţa comunităţii îşi au şi ele un rol binemeritat. „Legenda râului miresei” vorbeşte despre drama prin care trece mireasa părăsită în ziua nunţii: „Foicică tătărească/ mândru-i straiul de mireasă/ cu voal alb şi cununiţă/ cu păru-mpletit cosiţă/ cu buchet de lămâiţă… Luna pe cer se-nălţa/ miresuca se ruga/ ia-mă lună printre stele/ c-am la inimă jele/ îs mireasă părăsită/ de toată lumea vorbită”. În momentul în care mirele apare descoperă că aleasa lui s-a cununat „cu râul învolburat”.
Poate una dintre cele mai emoţionante poezii este „Privighetoarea” destinate mamei, Mariei Precup: „Pe aceste plaiuri/ a cântat odată/ ca niciodată/ o privighetoare/ cu glas de aur/ de râuri/ de izvoare”. „Un simţ cantabil şi o fidelitate faţă de melosul arhaic, încolţind uşor spre o expresie modernă, dar răsădindu-se tot pe asolamentul sufletesc în care statorniceşte sieşi şi satului” este portretul oglindit în prefaţă de Eugen Evu.
Pentru sutele de creaţii care păstrează filonul autentic al tradiţiei româneşti, pentru consecvenţa unei vieţi active, creative dăruitoare de artă, Ioana Precup merită recunoştinţă. Este un om care pare să coboare din lumea legendară a Văii Ilvelor, acolo unde urâtul nu-şi are loc de frumos şi unde dragostea predomină, unde surorile ursitoare şi sânzienele coboară din când în când pe pământ pentru a fi alături de oameni.

Una dintre membrele importante ale Uniunii Femeilor Bihor, Ioana Precup, şi-a lansat recent prima expoziţie de pictură. Cu 11 cărţi editate şi cu peste 300 de tablouri realizate, aceasta a fost numită cetăţean de onoare al oraşelor Bistriţa Năsăud şi Hunedoara. Chiar dacă nu s-a născut în Bihor, din 1990 acasă pentru ea înseamnă Oradea.



În prezenţa unor nume cunoscute din Oradea, cum ar fi poetul Miron Blaga, criticul de artă dr. Ramona Novicov sau Crăciun Parasca, consilier superior în cadrul DJCCPCN Bihor, Ioana Precup a avut prima expoziţie de pictură. Cu toate că nu a urmat studii de specialitate în acest domeniu, talentul şi dorinţa de a picta au făcut ca numărul operelor realizate să fie unul însemnat. "Admir persoanele care, deşi nu au urmat o facultate în domeniu sau măcar ceva studii de specialitate, au darul de a realiza astfel de lucruri minunate", a precizat Ramona Novicov. Tablourile expuse au avut ca temă flori, peisaje, porterete, dar şi icoane, cu atât mai mult cu cât în aceasă perioadă ne aflăm în Postul Paştelui. Expoziţia, cu vânzare, este deschisă până mâine, în cadrul ei fiind expuse 50 de tablouri. "Pictura m-a atras întotdeauna. La început pictam cu degetele, deoarece nu aveam pensulă. Mai târziu mi-am confecţionat o pensulă din propriul păr, abia mai târziu reuşind să îmi şi cumpăr una. Sper să mai am şi alte ocazii în care să îmi expun propriile realizări", a precizat Ioana Precup. Expoziţia s-a bucurat de sprijinul Uniunii Femeilor Bihor, care i-a propus talentatei membre să îşi expună o parte a numeroaselor sale lucrări. Invitat a fost şi prof. Dora Tudor, care a expus, cu această ocazie, 10 lucrări.

Clubul “AS” al Doamnelor lansare de carte

               Clubul “AS” al Doamnelor din  Uniunea Femeilor Bihor Oradea in colaborare cu Biblioteca Judeteana “Gheorghe Sincai” organizeaza lansarea cartii

“COPILARIE, JOC SI ARMONIE ”autoarea: prof. TANASE MARIA –prof.

educator Gradinita  NR. 42

 in ziua de MARTI – 9 IUNIE  orele 17,00 

 in Amfiteatrul din Biblioteca Judeteana “Gheorghe Sincai”

Prezentarea cartii va fi realizata de ing. Sateanu Miorita – presedinte de onoare al Uniunii Femeilor Moderatoarea intalnirii va fi asigurata de prof. LIGIA ANTONIA MIRISAN- director Biblioteca Judeteana “Gheorghe Sincai” invitate - Elvira Lerintiu si prof.Maria Matei

          

Miorita Sateanu

presedinte de onoare al Uniunii Femeilor

              

 LANSARE DE CARTE

AUTOARE: MARIA TANASE

DATA: 9 IUNIE  2015

LOCATIA : BIBLIOTECA JUDETEANA “GHEORGHE SINCAI”

copilarie , joc si armonie

AUTOARE: maria tanase

         

          Inca nu s-a stins ecoul fermecator al voiosii glasurilor, al rasetelor colorate,, al jocurilor sburdalnice, al veseliei generale, instaurate cu ocazia sarbatoririi zilei Internatiomale a Copilului, Si in aceasta atmosfera care te poarta pe aripi de vis in cea mai dulce, fericita  si nevinovata etapa a vietii unui om – doamna prof. MARIA TANASE  lanseaza o inedita lucrare , un volum de poezii intitulat:

                                           Copilarie, joc si armonie

          Stiu ca la exprimarea acestui cuvant - copilaria- in sufeltele noastre sunt evocate cu nostalgie timpuri in care  credeam ca jocul este scopul vietii, dansul si cantecele sunt bucuria care insotea viata, iar daruirea si dragostea parintilor este fericirea  pe care o primesti de la viata gratuit.

         Acum cand suntem oameni maturi , retrarirea evenimentelor din copilarie sunt considerate adevarate povesti incredibile , dar placerea inflacarata  cu care ni le reamintim provoca o bucurie imensa. Visele coplilariei sunt norii care sboara pe cerul albastru, mintea copilariei este luminata de stele stralucitoare, iar sufletul curat si vesel este incalzit de razele arzatoare la soarelului care te invaluie cu dragoste, pentru a-ti pastra mereu vie imaginea primei etapa a vietii – copilaria.

           Aceasta floare a vietii, intai in stare de boboc, se deschide, cu fiecare clipa a existentei noastre , fiecare petala reprezinta un eveniment trait cu intensitate, iar cand floarea s-a deschis in plina splendoarea ei multicolora, petalele care cunosc pasi pe care i-am parcurs in viata, sunt adunate si puse in ierbarul  pe care il pasteaza sufletele noastre, in casuta amintirilor.

 Autoarea Maria Tanase , aceste amintiri le evoca in cartea “Copilarie, joc si armonie”

Oare la aceste amintiri ce mai poate contribui pentru  a scoate in evidenta cuvintele din titlul volumului de poezii?

         “Jocul” este atitudinea permanenta a autoarei, care in mijlocul copiilor, in mediul in care lucreaza zilnic , constituie  cea mai edificatoare relationare cu copii - ,specifica profesiei

Acest joc este suportul , poate chiar atmosfera in care se creaza armonia si toate trei cuvinte din titlu : copilaria, jocul si armonia – sunt  percepute in poeziile autoarei ca o culegere a experientei si relationarii personale cu copii, ca o sursa de inspiratie a vulcanului creator care erupe din atitudinea, talentul, iscusinta copiilor cu care este inconjurata zilnic,

           Ce nevinovata este copliaria- asa cum scrie autoarea Maria Tanase, care viseza, canta si sboara cu luna si soarele.

 Sunt foarte semnificative in acest context poeziile : Vis de copil, Sa crezi in steau ta, copile, Secretul tineretii, Dansul cuvintelor, La joaca ,

Sunt un copil pe-acest pământ,

Vreau să visez, să zbor, să cânt

Cu luna şi cu soarele,

Pădurea şi izvoarele

          Imaginatia copilariei este foarte puternic influientata de personajele din fiecare poveste. Aceste personaje au un mesaj sfatuitor si transmit un semn , ca bunatatea este mereu invigatoare

Cu fapte bune, tu să ocroteşti,

Pe prinţul biruitor din poveşti.

Pe împăraţi şi-mpărătese acum, ocrotitor,

Ca să ajungi în stele, nemuritor

          In coplilarie am fost inconjurati de dragostea parintilor care prin exemplul lor  au dorit sa devenim adulti  - maturi - cu care ei- parintii- sa se mandreasca pentru priceperea, profesionalismul  si corectitudinea copiilor lor.

 Înconjurat de dragoste şi dor,

Tu eşti ca îngerul în zbor

Călăuzit de glasul mamei, blând

Şi de poveţele ascunse-n gând.

            Copile drag, fii bun şi înţelept,

            Aşa cum mama te-a-nvăţat

             Dar nu uita pe drumul vieţii tale,

            Să crezi în steaua ta, copile drag

                    Dacă-n viaţă vei dori

                      Sfaturi multe vei primi

                      Şi vei învăţa sfios,

                      Secretul tinereţii cu folos    

            Totusi spre a o lauda pe autoare, trebuie sa remarc disponibilitatea dansei , exprimata prin cuvinte care denota o mare si sincera credinta si incredere in Bunul Dumnezeu., o dovedesc poeziile :Suflete inaripate, Sarbatoarea Invierii, De Pasti, Sosirea iepurasului, Scrisoare catre iepuras,

Copile cu ochi mari şi visători

Priveşti în jur mirat şi gânditor

Visezi s-ajungi până la nori,

La  Dumnezeu cel bun şi-ocrotitor.

        Când mare eu azi am crescut

        Copil am devenit ca l-a-nceput

        Şi crezul şi avântul meu

        S-au împlinit prin Dumnezeu

Suflete inaripate

În suflet flacăra se-aprinde iar

Şi arde încet, cu dragoste şi dor

O inimă ce bate neîncetat

Doar pentru tine, sfinte creator

          Citind cartea am constatat ca  poeziile sunt foarte diverse dar ordonat insiruite pentru a fi grupate inspre poezii care cuprind invataminte si sfaturi utile in viata copiilor,  acestea sunt regasite in poeziile : Învăţăturile din poveşti, În tabără, Fii atent la traversare, Semaforul, Intelepciune, Jocul mintii si altele:

Strada e un loc în care,

Circulă în goana mare,

Automobile mari şi mici,

Parc-ar fi nişte furnici.

             Tu să ştii copile bine,

              Semaforu-i pentru tine.

               Verde-i ca să traversezi,

                Roşu, în loc să te opreşti.

Din  poezia „INTELEPCIUNE”

Copile, dacă vrei să ştii

În limba ţării să vorbeşti

Învaţă cât mai multe despre ea,

Citeşte cu elan din cartea ta.

            Să-nveţi tot alfabetul limbii noastre

            Cuvinte pline de înţelepciune,

            Cu drag rostite şi cu gând ales

            Acasă sau la şcoală, pe-nţeles.

Ai să găseşti în limba noastră dulce,

Poveţe înţelepte din străbuni venite

Ce te-ndeamnă să asculţi pe rând,

Basme şi poveşti visând.

          Am fost surprinsa de disponibilitatea autoarei pentru a dezvolta o tema atat de sensibila pentru relatia copiilor cu parintii- si in mod special cu  fiinta pe care fiecare copil o cheama prin primele cuvinte rostie , o adora, o venereaza, o doreste sa fie alaturi in oricare clipa a vietii, - pe -mama

Prin poeziile; Mama , De ziua mamei, Iubita mama, Oda penrtu mama

Din poezia:MAMA

Mama mea e numai una

E frumoasă ca şi luna.

Mă iubeşte şi mă-nvaţă,

Cum să mă comport în viaţă.

Din poezia : DE ZIUA MAMEI

E soare şi e cald afară,

E prima zi de primăvară.

Ghiocelul s-a trezit

Şi sfios el m-a privit.

             L-am cules să ţi-l dau ţie,

            Mama mea, de bucurie.

             Mă grăbesc să-l dăruiesc,

             Pentru că mamă, te iubesc!

În inimă un dor m-apasă,

Natura însăşi mă răsfaţă.

Să fiu mereu copil aş vrea,

Ca să mă joc în umbra ta

Poezia:ODĂ PENTRU MAMA

            E primăvară şi afară

            Au răsărit iar ghiocei

            Şi soarele zâmbeşte iară,

            Parcă- ncălzit de glasul ei.

Tu mamă, ce cu drag veghezi,

Neobosită, zi de zi,

Pentru mine tu munceşti,

Să am tot ce- mi pot dori.

           Prin poeziile , pe care sugestiv le numesc,’ne cheama natura:” autoarea se intrece pe sine in incusinta de a zambi sagalnic si admirativ la frumusetile si minunile naturii, a curcubeului de culori imbietoare, a splendorilor dezvaluite sub albastu- azuriu al cerului,  imbinate cu sfaturile  pentru apararea si pastarea avutiilor natural ale plaiurilor tarii noastre

Subliniez afirmatia prin poeziile :Ursuletii harnici, Sfatul ursuletilor, In poiana, Ursuletii ecologisti, Braul ecologist.

Ursuleţii s-au trezit

Şi-mpreună au pornit

Cu lopeţi, hârleţi şi greble,

La pas, spre ecologizare.

                       Ursuleţii au adunat

                       Şi bine au ecologizat.

                      Au pornit cu mic cu mare,

                      La centrele de colectare.  

           Imaginatia creatoare a autoarei este cu atat mai semnificativa cu cat constatam ca aproape pentru  fiecare anotimp a dedicate o poezie: : Ploaia de vara, Iarna vesela, Ghiocelul, Fulg de nea, Martisorul

 PLOAIA DE VARA

Pic, pic, pic şi ploaia cade

Cu stropi mari, reci ca de gheaţă.

Peste flori, pământ şi case,

Se dezlănţuie voioasă.

MARTISORUL DRAG

Mărţişoare, mărţişoare

Hai copii, la mărţişoare!

.......................................

MARTIE pe-un vânt pribeag

A sosit din nou în prag.

Şi chiar de e călător

Ne-a adus un mărţişor

NINGE

Ninge cu flori mari de gheaţă

Peste case şi grădina mea,

Fulgii albi şi mari de vată

Se aşează lin în palma mea.

          Impresia unui puternic si pofund simt  pentru desavarsirea problemelor din domniul educatie sunt demonstrate prin poeziile:Un cuvant, o limba , In limba noastra, Comoara, Un popor, o limba, Draga mea, limba romana,

Un cuvant, o limba

 Şi mă gândesc la limba ţării,

Ce Dumnezeu ne-a dat-o nouă,

Să o cinstim, s-o preţuim cu toţii

Şi s-o păstrăm ca pe-o comoară.

COMOARA

O comoară-i limba noastră,

Eu cu drag azi o rostesc.

Simt cum inima-mi tresaltă,

Când la ea eu mă gândesc.

 Este o placere sa citesti versurile si sa vizionez grafica, simpla, dar convingatoare,  care  este perfect adaptata textului

          Cu ocazia lansarii volumului de versuri , : Copilarie, joc si armonie- autoarea Tanase Maria, face pasi mari pentru a trece prin poarta zidului care o conduce spre consacrare si spre recunoasterea capacitatii personale de a percepe cum mare indemanare framantarile sufetelor copiilor pe care cu o deosebita sensibilitate le inregistreaza , le prelucreaza si le asterne pe hartie pentru a ne aduce la cunostinta

o imenistate de evenimente si fapte care preocupa mintea,abilitatea  mainile , aptitudinile si  dorinta de creatie a copiilor.

         Aveti prilejul sa cititi, sa studiati enigma din versurile volumului “Copilarie, joc si armonie,.pentru a descoperii cum este vazuta copilaria de catre autoarea Maria Tanase, dar aveti posibilitatea sa va distrati prin joc in poeziile dedicate jocului si sa simtit armonia care  se reavarsa din sufletul autoarei pentru a se dedica si a crea o atmosfera placuta in mijlocul copiilor care trebuie sa-si  insuseasca anumite notiuni in domniul educativ

             Inalte cuvinte de apreciere care de fapt exprima multumirea si bucuria noastra  de a fi alaturi de dumneavoastra la acest eveniment deosebit de inaltator

             

SATEANU MIOIRITA