O noua actiune realizata de Uniunea Femeilor Bihor Oradea a demarat sambata, 25 ianuarie 2014 , deschiderea cursului de ingrijire a bolnavilor și a persoanelor varstnice.
Acest curs va fi realizat cu sprijinul Bisericii Greco-Catolice “Adormirea Maicii Domnului” si cu sprijinul unor profesionisti devotati ingrijirii bolnavilor.
Cuvantul de deschidere a fost rostit de catre doamna Sateanu Miorita, presedintele Uniunii care a punctat scopul campaniei: ajutor pentru persoanele varsnice si nu numai subliniind impreuna cu preotul paroh Mihai Vatamanelu cat de mare este valoarea unei femei in societate.
La festivitatea de deschidere au fost prezenți : doctor Gabriela Miculschi, medic primar pediatrie, specialist onco-hematologie, medic sef sectia hematologie din cadrul Spitalului Municipal “Gavril Curteanu” din Oradea ; Nicoleta Serenciuc asistent sef sectia hematologie a Spitalului Municipal “Gavril Curteanu” si profesor la scoala tehnica postliceala Vasile Voiculescu (predare materie ingrijirea pacientului);dl psiholog doctor Alin Cretu; doamnele Daciana Nica si doamna Aurora Teisan ca reprezentate ale Uniunii.
Doamna doctor Miculschi s-a declarat onorata sa participle la aceste cursuri si fost placut surprinsa de numarul mare de femei prezente. In anii ’90 a aflat ce inseamna medicina paleativa si si-a dat seama ca mediul ideal in care trebuie sa traiasca persoanele cu boli incurabile este propriul lor domiciliu. Aceste cuvinte precum si intamplarile din experienta sa , ne-au marcat si ne-au emotionat.
Doamna doctor Miculschi s-a declarat onorata sa participle la aceste cursuri si fost placut surprinsa de numarul mare de femei prezente. In anii ’90 a aflat ce inseamna medicina paleativa si si-a dat seama ca mediul ideal in care trebuie sa traiasca persoanele cu boli incurabile este propriul lor domiciliu. Aceste cuvinte precum si intamplarile din experienta sa , ne-au marcat si ne-au emotionat.
Doamna Nicoleta Serenciuc, a prezentat modul de organizare a cursului:
1. Aspecte administrative, evidenta cursantilor .
2. Prezentarea cursului. Acesta va parcurge urmatoatele module
· Aspecte etice si psihologice: motivatie personala, responsabilitate asumata, etica si conduita morala, perseverenta, daruire;
· Aspecte medicale -patologie medicala generala si pe specialitati
· Aspecte legislative: statutul persoanei care ingrijeste si statutul persoanei ingrijite;
· Aspecte practice de ingrijire socio-medicala: metode generale de ingrijire paleativa, metode si tehnici specific, metode practice de ingrijire paleativa;
3. Cursul se va termna cu evaluarea finala a cursantelor
Doamna Daciana Nica a precizat care va fi documentul pe care il vor obtine la finalul acestui curs.
Din pacate la aceasta ora Uniunea Femeilor nu este furnizor autorizat de formare profesionala fapt pentru care vor fi eliberate doar adeverinte privind parcurgerea orelor de curs. Totodata a explicat importanta voluntariatului si va realiza in final o baza de date care va fii accesibila pe site-ul nostru, cu acordul
persoanelor implicate.
Pentru informarea dumneavoastra:
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii si al altor simptome, problemele psihologice, sociale si spirituale au importanta majora. Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru familiile acestora.
"Ingrijirea paliativa a fost initial, si nu intamplator, destinata bolnavilor cu cancer in faze avansate, cancerul fiind una dintre principalele cauze de mortalitate in lume", ne spune dr. Diana Jianu, medic pediatru in cadrul Centrului de Ingrijiri Paliative Hospice "Casa Sperantei", Bucuresti. Ingrijirea paliativa a modificat perceptia asupra bolii si a facut ca lumea medicala sa accepte responsabilitatea de a transforma ultima parte a vietii pacientului intr-o perioada traita in demnitate si confort.
Ingrijirile paliative: cand au aparut?
In Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai statelor membre UE privind ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine din latinescul "pallium", care inseamna "masca”, "acoperamint". Aceasta etimologie indica de fapt esenta ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau asigurarea unui "acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate oferi vindecare.
Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere un nivel de ingrijire adecvat si sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi, pana la jumatatea acestui secol, medicina a oferit putin in domeniul managementului durerii si controlului eficient al simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase din anii ’50, combinata cu o intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale ale pacientilor in pragul mortii, au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri paliative. Principiile ingrijirilor paliative au devenit mai cunoscute si aplicate in a doua jumatate a secolului XX.
Prima unitate hospice moderna de educatie si cercetarea fost cea infiintata in 1967, la Londra, de Cicely Saunders, asistenta medicala, asistenta sociala si medic care este considerata si consacrata ca pionier al miscarii hospice moderne.
Recent, o serie de studii au furnizat date despre asemanari si diferente in dezvoltarea ingrijirilor paliative in Europa. Polonia si Rusia au cele mai numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre republicile foste sovietice au servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la domiciliu este cel mai obisnuit tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile paliative in unitati cu paturi. Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta" in patru tari (Romania, Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt
centre care au avut o importanta cruciala in dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de centre de referinta.
Cine poate beneficia de ingrijiri paliative?
Intr-un document recent elaborat de National Consensus Group, pacientii eligibili pentru ingrijire paliativa sunt:
Ingrijirile paliative in Romania
In Romania, primul hospice destinat asistentei bolnavilor oncologici in stadii avansate a fost Hospice "Casa Sperantei" din Brasov care functioneaza din 1992 si care ofere o gama larga de resurse, cum ar fi ingrijirea la domiciliu si ingrijirea in unitati cu paturi specializate.
1. Aspecte administrative, evidenta cursantilor .
2. Prezentarea cursului. Acesta va parcurge urmatoatele module
· Aspecte etice si psihologice: motivatie personala, responsabilitate asumata, etica si conduita morala, perseverenta, daruire;
· Aspecte medicale -patologie medicala generala si pe specialitati
· Aspecte legislative: statutul persoanei care ingrijeste si statutul persoanei ingrijite;
· Aspecte practice de ingrijire socio-medicala: metode generale de ingrijire paleativa, metode si tehnici specific, metode practice de ingrijire paleativa;
3. Cursul se va termna cu evaluarea finala a cursantelor
Doamna Daciana Nica a precizat care va fi documentul pe care il vor obtine la finalul acestui curs.
Din pacate la aceasta ora Uniunea Femeilor nu este furnizor autorizat de formare profesionala fapt pentru care vor fi eliberate doar adeverinte privind parcurgerea orelor de curs. Totodata a explicat importanta voluntariatului si va realiza in final o baza de date care va fii accesibila pe site-ul nostru, cu acordul
persoanelor implicate.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii si al altor simptome, problemele psihologice, sociale si spirituale au importanta majora. Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru familiile acestora.
"Ingrijirea paliativa a fost initial, si nu intamplator, destinata bolnavilor cu cancer in faze avansate, cancerul fiind una dintre principalele cauze de mortalitate in lume", ne spune dr. Diana Jianu, medic pediatru in cadrul Centrului de Ingrijiri Paliative Hospice "Casa Sperantei", Bucuresti. Ingrijirea paliativa a modificat perceptia asupra bolii si a facut ca lumea medicala sa accepte responsabilitatea de a transforma ultima parte a vietii pacientului intr-o perioada traita in demnitate si confort.
Ingrijirile paliative: cand au aparut?
In Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai statelor membre UE privind ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine din latinescul "pallium", care inseamna "masca”, "acoperamint". Aceasta etimologie indica de fapt esenta ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau asigurarea unui "acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate oferi vindecare.
Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere un nivel de ingrijire adecvat si sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi, pana la jumatatea acestui secol, medicina a oferit putin in domeniul managementului durerii si controlului eficient al simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase din anii ’50, combinata cu o intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale ale pacientilor in pragul mortii, au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri paliative. Principiile ingrijirilor paliative au devenit mai cunoscute si aplicate in a doua jumatate a secolului XX.
Prima unitate hospice moderna de educatie si cercetarea fost cea infiintata in 1967, la Londra, de Cicely Saunders, asistenta medicala, asistenta sociala si medic care este considerata si consacrata ca pionier al miscarii hospice moderne.
Recent, o serie de studii au furnizat date despre asemanari si diferente in dezvoltarea ingrijirilor paliative in Europa. Polonia si Rusia au cele mai numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre republicile foste sovietice au servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la domiciliu este cel mai obisnuit tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile paliative in unitati cu paturi. Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta" in patru tari (Romania, Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt
centre care au avut o importanta cruciala in dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de centre de referinta.
Principiile ingriirii paliative
OMS a elaborat urmatoarele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:
OMS a elaborat urmatoarele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:
- asigura inlaturarea durerii si
a altor simptome;
- afirma viata si considera
moartea pe ca un proces normal;
- nu grabeste si nici nu amana
moartea;
- integreaza aspectele
psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului;
- ofera un sistem de sprijin
pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai
- apropiata de cea normala pana
la moarte;
- ofera un sistem de suport
pentru a ajuta familia sa faca fata in timpul bolii
- pacientului si dupa decesul
acestuia;
- se bazeaza pe o abordare de
echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor
- pacientului si familiei,
inclusiv prin servicii de "bereavement" (suport in
- perioada de doliu), daca este
cazul;
- imbunatateste calitatea vietii
si poate influenta pozitiv evolutia bolii;
- este aplicabila in stadii
timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte
- terapii menite sa prelungeasca
viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si
- include investigatii necesare
unei mai bune intelegeri si abordari ale
- complicatiilor clinice.
Cine poate beneficia de ingrijiri paliative?
Intr-un document recent elaborat de National Consensus Group, pacientii eligibili pentru ingrijire paliativa sunt:
- copii sau adulti cu boli sau
leziuni congenitale
care duc la dependenta de tratamente de sustinere a vietii sau ingrijire
de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene uzuale;
- persoane de orice varsta cu
boala acuta severa si care ameninta viata (traumatisme severe, leucemie acuta, accident
vascular), unde vindecarea este un scop realist, dar unde boala in sine
sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa;
- persoane care traiesc cu boli
cronice progresive
(boala vasculara periferica, cancer, insuficienta renala sau hepatica, AVC
cu deficit functional sever, boala cardiaca sau pulmonara avansata,
fragilitate data de varsta avansata, dezordini neurodegenerative si
dementa);
- pacienti cu boala terminala;
- persoane care traiesc cu boli
cronice si care limiteaza viata, rezultate in urma unor accidente sau traumatisme severe.
Ingrijirile paliative in Romania
In Romania, primul hospice destinat asistentei bolnavilor oncologici in stadii avansate a fost Hospice "Casa Sperantei" din Brasov care functioneaza din 1992 si care ofere o gama larga de resurse, cum ar fi ingrijirea la domiciliu si ingrijirea in unitati cu paturi specializate.
Ulterior, au aparut si alte centre,
in alte orase din tara precum Bucuresti, Bihor, Arges, Bacau, Cluj, Constanta etc.
Daciana Nica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu