Lansare de carte

Cenaclul Literar Barbu Stefănescu Delavrancea, prin proiectul “Cetăţeni activi la puterea a treia “a organizat în data de 7 martie  , un adevărat “regal literar,” prin prezența reprezentanților de elita a membrilor si a personalităților care susțin viața literară , culturală si educativă a județului Bihor dar si al celor care au dorit sa fie prezenti la lansarea volumului de poezii * CĂLĂTORIND PRIN VISE *creatia poetei prof. FLORINA RODICA DENUȚ

Rodica Florina Denuţ, absolventă a Liceului Teoretic din Vadu Crişului, după care a urmat cursurile Facultăţii de arte frumoase din Timişoara, promoţia 1973. Ca profesoară de desen a predat în şcoli din Ţara Lăpuşului şi Popeşti, Bihor. A emigrat în Italia, unde a locuit aproape 35 de ani.

Evenimentul a avut la Protopopiatul Biserici Ortodoxe Române în sala festivă, cu o încărcătura spirituală impresionantă, fiind in postul Sfintelor Sărbători PASCALE , frescele au reamintit patimile și sacrificiul dăruit de Mântuitorul Nostru, prea Bunului nostru Isus Christos pentru iertarea păcatelor noastre si pentru dobândirea vieţii veşnice.

Tenacitatea si sârguinţa doamnei prof. Florina Rodica Denuț, este meritorie şi aprecierile curg spre dânsa pentru că în volumul care s-a lansat ,autoarea , dăruieşte multă iubire si visează cu ochii deschiși despre dragostea pe care o dorește , călătorește prin vise adevărate sau imaginare pentru a se bucura sau a se amăgi în trăirile personale.

Tema , idea, dezvoltată cu mult simţ de analiză a vieţii personale, este o călătorie redată sub toate titlurile si versurile care cuprind fericirea, bucuria, sufocată de durerile destinului dorit , dar neîmplinit

La această lansare, cuvântul de deschidere a revenit domnului av,Pascu Balaci -preşedinte al Cenacului Literar Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a scos in evidentă perseverenţa cu care autoarea prof. Florina Rodica Denuț se apleacă asupra construirii versurilor pentru a oferi cititorilor, exact, expresia gândurilor comunicate prin fiecare poezie demonstrând o mare putere şi dorinţă de viaţă, în ciuda vicisitudinilor prin care a trecut

Expunerea preacucernicului protopop Dorel Octavian Rusu a transmis freamătul sentimentelor care macină sufletul autoarei, si inundă sufletul mereu insetat este acel verb – a iubi- conjugat la toate timpurile pentru a reda, fericirea ca părinte, prin faptul că lasă în urma un fiu iubit, adorat căruia autoarea îi dăruieşte şi îi va dărui toată viaţa.

Editorul Ştefan Avram prin editura “AUREO” a realizat grafica deosebit de sugestivă concepută de autoare, dovedind talentul si harul cu care este înzestrată si în domeniul artelor plastice fiind absolventa a Învățământului Superior de Specialitate

Prezentarea integrală a volumului de poezii * CĂLĂTĂRIND PRIN VISE *care s-a lansat a fost prezentată prin expunerea doamnei ing Săteanu Mioriţa

Momentul festiv a fost încununat prin pricesne cântate de doamna prof. Maria Matei si de glasurile elevelor Lorena si Denisa Ghib deosebit de plăcute si care dăruiesc o muzică de folclor autentic zonei Ardealului

Recitările au constituit momentul surpriză prin prezentarea in primă audiție a poeziei scrise de poet Hetes Pascu,   de o mare admirație s-a bucurat poetul din diaspora Viorel Boldis prin Poezia* Mama*

Au recitat prof. Florica Mera și prof Horgos Aurel din poeziile autoarei si au dedicat autoarei mai multe poezii din volumele lucrărilor proprii

În Încheiere prof. Dan Mircea a prezentat Corul *General Traian Moșoiu * dirijat de prof Fluieraș Ioan care au oferit participantilor o suită de cântece foarte cunoscute si antrenate prin textul si melodiile cunoscute și fredonate de intreaga sală.

Prezenta celor din sală si in special al autoarei care a lansat volumul * Călătorind prin Vise * a fost răsplătită prin intonarea tradiționalul* La multi ani!*

I N T O C M I T

Miorita Săteanu

CASA REZIDENŢIALĂ “CASA FRENŢIU”

 

Inființarea Casei Rezidențiale *Casa Frențiu * a fost o cerință concertată si sușinută de necesitatea împlinirii unei realități indreptate, cu discernămât, prin prețuirea bogăției părinților , rudelor si apropiaților nostri avansați pe drumul vieții , dar al căror suflet luminează de seninătatea experienței trăite, cu toate vicisitudinle si obstacolele vieții

Idea a constituit-o gândul luminat al demersurilor antemergătorului Episcop Martir Traian Valeriu Frențiu, care apoi , prin eforturi conjugate s-a adeverit, a devenit realitate, ca o cunună a mănunchiului de dorințe pentru a oferii vârstinicilor un lăcaș al paradisului visirilor lor

Casa Frențiu este lăcașul destinat oamenilor pentru a-și găsi liniștea si a trăii o bătrânețe cu înțelepciune, cu seninătate și cu bună înțelegere cu toți beneficiarii acestui *colț de rai pământesc*

Acestă Casă Rezidențială nu este un azil, sau o casa de bătrâni ci , este o transpunere perfectă a vieții personale, anterioare, trăită în singuratate, in claustrare, datorită imobilităților, in starea redusă de comunicare si vizitare cu membrii familiei si cu rudele si cu apropiații , toate acestea sunt incadrate și susținute de posibilități ca locatarii să poată impărtăși, cu alții, propriile idei si propriile sentimente; locatari ai căror ochi scânteiază de bucurie, iar sufletul tresaltă de fericirea aprecierilor, încrederii acordate, serviciilor si dotărilor de care beneficiază pentru a-si satisface toate dorințele, abilitățile, gândurile si imaginația creativă

Prin toate activitățile derulate in Casa Frențiu ” este o preocupare continuă pentru asigurarea și sporirea gradul de confort , a serviciilor oferite si mai ales a deservirii exemplare si pline de dăruire si întelegere a personalului care lucrează in regim de permanență la îngrijirea corporală si terapia medicala a beneficiarilor din acest așezământ și care, fără, exagerare, oferită tuturor condiții de lux pentru viața zilnică plină de bucurie si liniște sufletească

Proiectele proprii elaborate pentru destinatarii lăcașului au menirea de a asigura si a stimulare continuu capacitățile intelectuale, de a imbogăți cunoștințele generale, de oferii multitudinea informațiilor, a evenimentelor zilnice, din domeniile :culturale, stiințifice si artistice

Gradul de sporirea confortului, susținut in spațiile destinate viețuirii in buna înțelegere cu toți locatarii sunt spațioase, luminate, încălzite si dotate cu aparatura necesară, ca toți locatarii să simtă belșugul de dăruire a celor care administrează acest lăcaș

In cadrul atelierelor, participanți își dezvoltă abilitățile creatoare, toate abilitățile în domeniul artei plastice, a desenului, al recitărilor si al interpretării cântecelor romantice sau semnificative pentru sărbătorirea evenimentelor religioase, sau patriotice La toate aceste se adauga vizionări de filme si concrete simfonice sau al spectacolelor oferite de diferite ansambluri artistice

Pacea şi liniştea sufletelor , precum și bucuria întâlnirii, prin participarea la eveniment a beneficiarilor și vizitatorilor centrului, a adus un farmec deosebit, o deschidere spre dialog, spre destăinuiri, spre poveşti nemuritoare păzite într-un colţ special al inimii. O inimă care a dăruit și mai dăruiește dragoste prin gânduri de ocrotire membrilor familiei

În cadrul proiectului “Cetăţeni activi la puterea a treia” organizatorii au desfaşurat un moment festiv , sub genericul

“SĂRBĂTORILE TRADIŢIONALE DE PRIMAVARĂ IN LUMINĂ SI CULOARE

dăruit cu mare respect si ataşament – persoanelor vârstnice – locatarilor din “Casa Frenţiu” a Episcopiei Greco Catolice Oradea - director MIRUNA MOZA

Sărbătorile tradiţionale DRAGOBETELE SI MĂRŢIŞORUL,,din cele mai vechi timpuri au fost motiv de etalare a admiraţiilor şi sentimentelor faţă de tinere fete şi femei, care sunt inconjurate de dragoste pentru că sunt create să fie frumoase, atrăgătoare, tandre, trebuie să radieze de voiosie, să aibă un comportament blând, inţelegător, să ştie să ocrotească, să se dăruie si să ofere dragoste si iubire.

Trecerea in revista a activităților de care au beneficiat persoanele locatare in Casa Frențiu au avut scopul de a socializa şi a desfăşura activități  creative,  prin Ateliere de creaţie, Club de poezii si recenzii de cărţi, clubul de cântece: colinde, pricesne, melodii populare si de petrecere

• Activităţile cele mai importante au fost realizate cu ocazia Zilei Internaţionale a

Femeii – 8 MARTIE

• Pentru pregătirea INVIERII DOMNULUI s-au incondeiat ouă pregătite de artistul

popular doamna Qvartal Margareta

• Cu ocazia Zilei Naţionale a Limbii Române , un grup de poeti si recitatori au

oferit locatarilor un moment artistic foarte apreciat de persoanele vârstnice

• Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice-1 OCTOMBRIE

s-a derulat printr-o expunere din partea ing. Săteanu MiorIţa - privind valoroasa

activitate desfăşurată in perioada activă a fiecărui locatar, multe mulţumiri

si felicitări tuturor pentru profesia si dăruirea cu care au lucrat la locul de muncă

• Ziua Naţională a Drapelui României si apoi Ziua de 1DECEMBRIE – a

emoţionat locatarii prin cântecele patriotice si expunerile prof. Iliescu Doina privind semnificaţia celor 2 zile naţionale deosebit de importante pentru motivarea patriotismului în sufletul participanţilor, apoi intonarea de către toti participanţii a IMNULUI DE STAT AL ROMÂNIEI si a cântecelor patriotice care au inflâcărat sufletele acompaniate de acordeonul prof FLUIERAŞ IOAN

După acesta informare despre activitățile realizate prin proiectul *Cetățeni activi la puterea a treia *am dorit în mod special să primim în continuare acceptul de a desfășura activități pentru locatarii din Casa Rezidențială Casa Frențiu

Apropierea de oameni prin proiectele derulare a oferit comunicare, destăinuiri, indrumare, incredere si bucurii, a fost încununată de aprecierea tuturor locatarilor, a personalui si în special al doamnei director Miruna Moza al Casei FRENȚIU

COORDONATOR DR PROIECT

MIORIŢA SĂTEANU

Cetățean de onoare al municipiul Oradea

GRATII PENTRU SUFLETE

 

CUVÂNT INAINTE

GRATII PENTRU SUFLETE

AUTOR : LEONTINA COSTRUT

Volumul * GRATII PENTRU SUFLETE * o autentică redare a trăirilor personale, uneori pentru a găsi împăcare cu frământările propriului suflet, alteori, dar mai des, pentru a se dedica total din dragoste , pentru a dărui unui grup de copii, linistea, împăcarea cu situația în care sunt obligați să o trăiască, după *gratii* în Centru de minori Oradea

Este o lucrare in care se dezvăluie laborioasa si complexitatea găndirii si al activității depuse de către autoarea: Leontina Costruț ca instructor de educație, in mijlocul unor cazuri sociale, al unor cazuri penale si al unor copii cu probleme deoebit de variate si complexe, al căror rezolvare depindea de mai multe instituții si autorități locale si guvernamentale

Prin mult discernământ, dovedit prin prezentarea activității din Centru de minori, se constată faptul că autoarea s-a dedicat, prin dragoste, până la sacrificiu pentru a vindeca sufletele chinuite ale copiilor, de a oferi înțelegere față de fiecare problemă care a determinat internarea in centru, al sărmanilor copii loviți crunt de soartă .

Acesta soartă uneori era creată datorită atitudinilor lor, a copiilor, familie si in comunitate, prin :părăsirea domiciliului, vagabondaj, însușirea obiectelor sau al alimentelor prin furt, folosirea substanțelor complexe de droguri si agresiunii fizice grave, până la crime, derulate în familie sau in comunitate

Cu o constiinciozitate, cu o tenacitate motivată, cu aceiași dorință de a contribuii la o schimbare in conduita , gândirea si manifestările prezente dar mai ales pentru perioada viitoare , instructoarea Leontina Costruț a înfruntat la inceput furtuna din deznădejdea copiilor , ajunși Centru de minori

Perseverența, îmbrăcată cu emoția si dăruirea oferită copiilor, pentru a învesti in sufletul acestor copii , victime ale lipsei unei familii organizate, a sărăciei, a abuzurilor, au determinat declanșarea unei afectiuni de ocrotire si mult atașament pentru a prețui fiecare copil in parte indiferent de motivul pentru care a fost instituționalizat in Centru de minori

Aceste trăiri se regăsesc in cazurile prezentate, ele fiind creația si umbra educației pe care autoarea a incercat .. și de multe ori a reușit să sădească in mintea si conduita copiilor

Alarmant este capitolul in care se concretizează indiferența părinților pentru a crește, ingrijirii si a educa proprii lor copii . Se subliniază mai exact și lipsa de educație a părinților , lipsa posibilităților materiale, lipsa unui cămin in care să se adăpostească familia cu mulți copii Atitudinea de delincventi a părinților, cercetați si condamnați pentru furturi, consum de droguri, vătămare corporală si multe crime

În volumul *Gratii pentru suflete*sunt cuprinse multe amănunte ale comportamentul impulsiv, distrugător al elevilor, limbajul “deochiat” scandalul sfidător al sefilor de gașcă din camerele separate prin gratii

Autoarea știe și este conștientă de darul Celui de Sus care a sădit si a plămădit in inima ei, o dragoste mare si cugetare adâncă pentru a desfășura activitatea zilnică de educare, de indreptare a comportamentului copiilor , invățându-i să se respecte pe ei in primul rând , să respecte membri comunității printr-o conduită corectă și să se debaraseze de greșelile întâmplătoare sau intenționat declanșate in viața lor.

Viața zilnică in Centru de minori era plină de riscuri privind in foarte multe cazuri agresiune copiilor față de educatori, fără o serie de măsuri care să le asigure securitatea corporală. Cu multă diplomație si mai mult, folosind metoda comunicării , educatorii reușeau să mențină linistea si pacea intre copii si între personalul centrului

Cu puțină bucurie , prin jocuri si ateliere de creație realizate de către instructori si voluntari , copii treceau mai ușor si suportau mai cu incredere perioada in care trăiau după gratiile centrului

Activitatea de voluntariat zilnică la Centrul de minori al subsemnatei a adus o pată de lumină, o oază de bucurie pentru toți copii indiferent de cauza pentru care au fost instituționalizati

A fost o perioadă de trăire emoțională, dar mai ales de milă, de părere de rău pentru starea acestor copii.

Sufeream alături de ei, preluam și cugetam la toate problemele lor și găseam soluții pentru rezolvarea mai ales a problemelor sociale

M-am revăzut cu unii copii la Penitenciarul Oradea, care au solicitat ajutorul meu de încurajare si sutinere pentru depășirea situației de privare de libertate si astfel, de aprobare pentru participarea la activitățile educative si culturale desfăsurate cu toate categoriile de deținuți

Sufletul meu a fost mereu încărcat de suferințele lor și incercam să ii facem să conștientizeze că numai de ei depinde , ca in viitor să aibă o viața normală si reușită

Abundența creatoare dar mai ales dorința arzătoare de a fi de folos copiilor prin intențiile de educare si stabilirea unui comportament corect, prin multe metode didactice, au contribuit efectiv la schimbări majore ale atitudinii copiilor din centru de minori

Felicitari pentru volumul creat, pentru destăinuirile făcute privind viața de după gratii atât al copiilor cât si al muncii efective a instructorilor si a voluntarilor acolo.

Urări de bine si mult succes pentru viitoarele lansări, cunoscând faptul că autoarea volumului *Gratii pentru suflete* creează prin harul primit multe poezii deosebit de valoroase ca tematică si versificarea gândurilor și trăirilor pe care le exprimă prin poezie

Intocmit
Ing. Miorita Săteanu
Cetățean de onoare al Municipiului Oradea
Președinte de onoare al Uniunii Femeilor Bihor

UNDE SUNT ANII TINERETII ?

 

Eu Cred...

   Că nu mai e timp

   Să devin persoana care am fost.

Eu Cred...

     Că pot merge in continuare, mult timp,

Dacă mă voi dărui celor care au nevoie

Și, în special, dacă voi avea, mintea limpede

Să fac tot ce pot și doresc să las ca amintire

 Eu Cred...
    Că pot merge in continuare, mult timp,

Dacă Bunul Dumnezeu si Maica Sfântă

Îmi ascultă rugăciunile de credință

Și mă ajută ca să mai pot merge in continuare

 

  Cuvintele mele sunt dedicate ,azi, în special persoanelor vârstnice denumite in cadrul intimității familiale ca: bunici si bunicuțe

Este specială acesta zi, dăruită nouă, ca o sărbătoare datorită faptului că se deschid oficial Centrele Sociale Multifuncționale pentru Persoane Vârstnice din cadrul Directiei de Asistență Socială prin director doamna ANCA GRAMA

Această zi este dedicată nouă pentru a scoate în evidenţă tenacitatea persoanelor vârstnice de a fi utili, de a fi darnici, folositori în comunităţile în care trăiesc.

Uneori suntem admiraţi pentru vioiciunea şi neastâmpărul nostru,alteori suntem criticaţi că ştim prea multe şi ne amestecăm în treburile importante ale tinerilor şi adulţilor

Alteori suntem consideraţi “de moda veche”care nu înţelegem frământările generaţiilor tinere. Este cunoscut conflictul dintre generaţii , aproape în fiecare familie sau în fiecare comunitate

Dar totdeauna vom fi invidiaţi pentru cea ce am făcut şi încă ne străduim să facem şi mai multe , în viaţa care ne este încă rezervată spre a admira lumea în care trăim pentru că

“Un scurt răgaz pe această planetă

În sborul nostru înspre stele”

In ziecare an , la sărbătorirea zilei noastre de naștere, la șirul mai lung sau mai scurt de ani se adugă mereu si mereu încă un an , an care determină vârsta noastră , iar “anii tinereții noastre” sunt perfect incluși in acest lanț, in permanentă crestere.

Atunci dece să ne punem aceasta interbare?

Unde sunt anii tineretii?

I-am dat de bunăvoie, ne-au fost furati, i-am pierdut?

NU! Nu i-am pierdut, nu am pierdut nici un an, ci mereu am câstigat câte un an, ne- am imbogățit si am devenit mai maturi si mai puternici.

Toți anii câștigați sunt, cu noi, in noi, in jurul nostru.

Sunt cu noi, pentru că am devenit mai bogați prin educație , Anii tinereții sunt cu noi, pentru că sufletul nostru a fost hrănit si imbrăcat cu cele mai gingașe petale din care radia bunătatea, smerenia si bunacuviință, primte de la părinții noștri ,de la cadrele didactice si toți acestia au contribuit la modelarea sufletului nostru.

Anii tinereții sunt in noi, pentru că prin adăugarea anilor, am devenit mai mari, mai puternici, mai maturi, am câștigat exepriență, am devenit mai ințelepți, mai cumpătațî, mai diplomați si mai ințelegători. Sămânța dragostei, provenită de la cele mai duiose flori, a incolțit si a inflorit in noi, ca un buchet, pe care noi il oferim, cu drag si bunătate celor din preajma noastă, pentru a ne cunoaște sufletul si gandurile

Ce fericire si emoție simțim in suflet când nepoții se adresează nouă : draga mea bunicuță , dragul meu bunicel?

Sau spun:

Buni .....Spune o poveste ,

Buni , hai să ne jucăm ,

Buni... ia mă in brațe că am obosit să merg pe jos,

Buni ...îmi cumperi o jucărie sau o înghețată?

Buni ... hai să ne spălăm pe mâini, să mergem la oliță si .....

Buni ...hai buni să ne culcăm.......

Si atunci, sufletul nostru trepidează de bucurie, cum ni-se umezesc ochii de fericire, cum deschiden larg brațele să-i cuprindem si să-i strângem la piet, cu un sfânt pipic, dăruit din buzele noastre tremurânde la altingerea căpșărului drag al nepoțelului sau al strănepoțelului.......

Sigur , sunt convinsă că tot cu aceste sentimente, poate si mai puternice

i-am crescut pe părinții lor- copiii noștri

Dar așa cum am avut grija acestora , si pe copii lor, adică nepoții si strănepoții noștri suntem datori ca să-i invățăm noțiunile celor 7 ani de acasă.

Si totuși nu este destul pentrucă la sarcinile noastre de bunici se adugă

• Mersul si adusul de la grădiniță, apoi de la școală

• Învățarea noțiunilor de păstrarea sănătății

• Învățarea lecțiilor si terminarea temelor

• Si apoi hai la joacă buni, .......supraveghiat

Ne punem întrebări, - cum va invăța, la ce liceu, la ce facultate, ce se va face , unde va lucra , pe cine iubește si când intemeiază o familie?

Dece punem aceste întrebări .......ca să ne pregătim să avem grijă de nepoței si strănepoței

Chiar dacă aspectul nostru fizic este modificat si amprenta vârstei si-a spus cuvântul, noi nu ne rușinăm pentru că, purtam pe cap coroana albă a părului care impune respectul vârstei.

Poate suntem gârboviți, mersul nostru si-a schimbat ritmul, mergem incet cu pasul apăsat, ca să avem timp si posibilitate să admirăm si să ne minunăm de frumusețile naturii care ne inconjoară si ca să nu scăpăm din vedere cunoscuții care ne salută.

Anii tinereții sunt in noi si pentru că in anii tinereții am acumulat cunoștințele cele mai importante din viața noastră, cunostințe din domeniul profestional si informatii din domeniul cultural, muzical si științific.

Cugetul noastru a câștigat cumpătarea, bunăvoința , cinstea si corectitudinea.

Gândurile nostalgice care se revarsă din sufletul nostru doresc să cântărească, să evalueze realizăriile si esecurile din viața noastră.

Esecurile si greșelile nu le mai putem modifica si trebuie să le dăm uitării, să nu ne umbrească nici o clipă viața pe care o trăim

Realizările, bucuriile sunt cele care trebuie să le cultivăm si să le intreținem cât mai mult in sufletul nostru. Acestea vor alimenta si susține mereu optimismul, spreanța si voioșia, tinerețea, sufletului nostru

Să reevocăm cât mai des anii fericiți din viața noastră, ca să nu ne mai punem intrebarea “ unde sunt anii tinereții noastre”?

Fericirea să ne cuprindă sufletele,

Optimismul să ne intrețină sănătatea,

Realizările si succesele copiilor si nepoților noștri să ne umple inima de bucurie

Tot cea ce ne inconjoară să ne ofere amabilitate, respect, bunătate si mulțumire pentru vârsta la care am ajuns, pentru dăruirea de care am dat dovadă in rezolvarea problemelor familiei, pentru munca profesională pe care am prestat-o, pentru harurile pe care le-am primit de la Bunul Dumnezeu in timpul vieții.

Toate aceste urări să fie dăruite din inimă, să fie intreptate spre noi din gânduri bune, curate si din recunoștință , astfel ca toate acestea să fie cuprinse in urarea traditionala:

“ LA MULTI ANI TUTUROR, DRAGI BUNICI SI BUNICUȚE”

INTOCMIT,

Ing.MIORITA SATEANU

Cetățean de onoare al Municipiului Oradea

Târgul de carte *Gaudeamus*

Sunt impresionată de volumul mare de carte expus in standurile editurilor invitate la Târgul de carte *Gaudeamus*

 

Sunt fericită să văd, să citesc titlurile atrăgătoare și chiar să răsfoiesc cărțile, pentru ca să simt pulsul creator al poeților și scriitorilor , dar și oaza plină de cuvinte , fraze sau versuri, care exprimă frumusețea gândurilor, transpuse în volumele prezentate.

Mă fascinează coperțile atrăgătoare, care ilustrează talentul de a înțelege conținutul prin care autorii transmit vizitatorilor dorința de a citit și studia cărțile editate, expuse ordonat dar și în spiritul simțului de a atenționa publicul despre valoarea documentară a cărților din standurile Târgului.

Labirintul Târgului a dat posibilitatea vizitatorilor de a parcurge , cu interes crescut toate editurile prezente.

Fiind o străbunică foarte interesată in achiziționarea unor volume specifice copiilor, am poposit la standul deosebit de interesant , foarte viu colorat al coperților, cu titlul foarte interesant și perfect corespunzător dorinței mele , respectiv: ,,SCRIERI PENTRU COPII , DE LA BUNICA”, al autoarei Victoria Furcoiu.

Am răsfoit și citit, și am admirat ușurința cu care povestioarele se adresează copiilor, remarcând titlurile : ,,Povești nemuritoare , în versuri”, ,,Povestiri hazlii”, ,,Povești din curtea bunicilor”, *Povești cu secrete* si multe alte volume care deschid orizontul copiilor spre cunoaștere , spre educație, spre deprinderi de comportamente și maniere bune.

Surpiza mare a declanșat-o, cărticica cu titlul foarte inspirat ,,Alfabetul vesel”, concepută pentru a învăța alfabetul, distrând copiii prin desenele care reprezintă literele alfabetului.

Se poate declara cu mare bucurie și faptul că autoarea a dăruit copiilor mici (intre 3 și 8 ani), cartea de ,,Ghicitori pentru copii” – prin care oferă posibilitatea de a-și dezvolta vocabularul și gândirea.

Prin strofa de pe coperta cărții ,,Ghicitori pentru cei mai mărișori”, autoarea atrage atenția asupra mesajului:

,,Gândim, răspundem , ne distrăm

Dacă nu ghicim, aflăm,

Oricum ar fi , învățam!”.

Volumul ,,Să ocrotim planeta” este o inițiativă lăudabilă prin mesajul pe care il transmite sub forma de educație civică pentru toate vârstele. Exprimă starea actuală de poluare a mediului înconjurător, prin neglijența , dezinteresul și lipsa bunului simț, de a apăra natura și a o păstra curată și ocrotită prin toate acțunile tuturor cetățenilor comunității.

Sunt multe volume expuse, foarte interesante care pot captiva nu numai copiii, dar și bunicii, și străbunicii care au reînviat în minte și în suflet anii copilăriei lor.

Proverbul spune ,,Carte avem , parte avem”, motiv pentru care mulțumim organizatorilor care au oferit cetățenilor posibilitatea de a iubi și aprecia literatura prin poeții și scriitorii țării noastre.

Felicitări editurilor care au expus în standurile destinate lor, volume foarte variate și valoroase, care au atras vizitatorii pentru a adăuga la biblioteca personală cărțile preferate.

INTOCMIT

Miorita Săteanu

SFÂNTA SĂRBATOARE FLORIILE

 

Suntem în ultima parte a lunii care prevestește venirea primăverii, cel mai frumos si așteptat anotimp.

Natura întreagă s-a trezeit, a inviat, a renăscut si se naşte pentru a infrumuseța tot cea ce ne înconjoară

Păsările cerului și-au deschis graiul și farmecul și măiestiria trilurilor Ior vestesc timpul in care trebuie să-si găsească pereachea si să -si constuiească cuibul după priceperea si putera fiecărie specii de pasăre.

Explozia minunată si diversificată a formelor, a coloritului si a parfumului floral, al mugurilor gingași care dezvolta frunzele copacilor, printre care se strecoară adierea și şoapta vântului pentru a ne spune că a sosit primăvara

Soarele, aerul, apa si pământul sunt elementele care au creat aceste frumuseți, sunt adevăraţii părinţi ai minunățiilor naturii create de Bunul Dumnezeu

Sfânta natură isi deshide porțile spre viață, fiecare colțișor al pământului deschide ochiul magic să vadă razele de soare, să simtă căldura lui binefacătoare,

Nici vietățile și mai ales păsările, nu uită că sosirea primăverii este înzestrată cu darul de a le da startul la trezire, a le da alarma că păsările se pot întoarce la cuiburile lor, din lunga lor călătorie, iar vietățiele scot capul din vizuinele lor, pentru a testa starea ocrotitoare a atmosferei,

In această stare generală de renaștere, de dorința de viață și noi, oameni trecem printr-o stare specială de înviorare, percepem schimbările naturii, înregistrăm trezirea la viață, ne deschidem ochii mari spre lumina care ne înconjoară, pentru a vedea toată frumusețea reinoită a naturii, clocotind de viață, natură, care a primit Binecuvântarea lui Dumnezeu pentru a ne face conștienți de mareția Lui, peste tot cuprinsul pământului.

Balsamul primăverii ne cuprinde inima de bucurie, veselia este molipsitoare si dorința de a vedea natura inflorită ne conduce la minunatele si inegalabilele Sfinte Sărbători care vin odată cu primăvara.

Dar pentru a primi creștinește aceste sărbători trebuie să dăm dovada că merităm să le primim, pentrucă astfel Sfintele Sărbători să marcheze pentru noi, in Cartea Sfânta, dorința noastră de a primi mântuirea, de a avea deschisă ușa spre Poarta Raiul, de a cunoaște viața veșnică.

Marel Post al Sfintelor Paști este rânduit cu ințelepciune, pentru credincioși.

Prin acest post credinicioși își pun mari speranțe in puterea lor la meditație, in deschiderea lor spre a fi milostivi și a –și ajuta aproapele, in bucuria supuneri lor, la abținera poftelor lor fizice si alimentare, in dezlegarea lanțurilor de răutate și dușmanie, astfel, Lumina lor va răsări ca zorile, il vor descoperii pe CHRISTOS, încrederea și recunoștința față de Domnul le va umple sufletele si Binecuvântarea Domnului îi va insoți in toată viața si vor dobândi mântuirea

Scopul inițial al postirii de dinaintea Sfintelor Paști este o pregătire spirituală inaintea Invierii Măntuitorului – este simbolul intregii vieți a unui om, simbol, care se va implini prin propria sa inviere.

Toti credincioși din intreaga lume dorim să întâmpinăm, Sfintele Sărbători ale INVIERII LUI ISUS, cuprinși de Harul lui Dunmnezeu, cu momente de maximă bucurie, după o lunga perioada de reculegere și post , ca o dovadă a entuziasmului, prin rugăciune și evlavie în credință, pentru iertarea păcatelor și al greșelilor noastre.

Pentru că știm, că Dumnezeu este Iubire, este ințelegător, milostiv si iubitor de oameni, care vrea mântuirea si NU pierzania noastră și care pentru asta s-a făcut OM și a pătimit pentru noi si incă pătimește pentru fiecare dintre noi până la sfârșitul veacurilor, timp in care Dumnezeu ne dă LUMINA lui pentru a lumina calea care ne duce spre INVIERE noastră.

Postul mare cuprinde Săptămâna Patimilor , care insă începe cu intrarea triumfală a Domnului nostru Isus Christos in Ierusalim si intimpinarea lui Isus de către mulțime cu ramuri de finic si măslin, multime care dorea să-și manifeste prețuirea, așternând in calea lui ramuri si chiar hainele lor si strigând: OSANA , BINE ESTE CUVÂNTAT CEL CE VINE INTRU NUMELE DOMNULUI!

Este sărbătoare prin care Isus merge conștient spre JERTFA DE PE CRUCE.

EL putea să evite moartea, insă o primește de bună voie pentru a o birui.

LUI nu-i este impusă moartea ca o necesitate, așa cum ne este impusă nouă . De acea EL moare pentru alții si nu pentru Sine. El nu avea păcatul imprimat in El , ca noi toți, pentru că S-a născut ca OM prin voia lui Dumnezeu.

Existând din veșnicie ca Dumnezeu, EL și-a luat firea omenească, dar a incadrat-o in ipostasul Dumnezeiesc. Dacă s-ar fi născut ca orice OM , din păcat, prin pasiune omenească, ar fi murit ca un om obișnuit si NU pentru noi. Ar fi rămas in moarte ca orice OM, deci NU ar fi INVIAT.

La Intrarea in Ierusalim a lui ISUS, se sărbătorește Sfănta zi a Floriilor, an de an, Dumineca Floriilor, al Stâlpăririlor prevestește Paștele , sărbătoare seminficativă a schimbărilor, prin care se inoiesc sufletele, se netezesc cărăriele dintre oameni, se dezvăluie bunătatea și dărnicia pentru aproapele, cel care se confruntă cu diverse probleme in viața zilnică

În Dumineca Floriilor sau se mai numește si al Stâlpăririlor, deoarece cu ramurile de măslin si finic a fost întâmpinat Isus la intrarea Ierusalim În această Sfântă zi a Floriilor, creștinii duc in biserică , ramuri inmugurite de salcie care sunt binecuvântate ca simbol al renașterii vegetației si ca un semn al biruinței impotriva morții.

Sărbătorirea *Floriilor* sunt un prilej justificat pentru ca persoanele care poartă un prenume cu semnificație de flori să fie felicitate si binecuvântate pentrucă sunt simbolul unuie flori din gădina Domnului.

Fiecare floare simbolizează, in mod tradițional, sentimente, stări sau idei cu înțeles special pe care le transmit prin colorit, formă și aroma parfumată pe care o emană conform *limbajului florilor*

Incântați si inspirați de această risipă de frumusețe sunt alese la sfântul Botez dintr-un motiv , de sentimente, de afectiune și prețuire un prenume cu nume de flori precum Crina, Viorica, Hortenzia, Narcisa, Dalia, Laura, Lăcrămiora, Margareta, Camelia, Violeta si multe altele

Sunt situații speciale, cu ocazia sărbătoririi zilelor onomastice pentru a oferi flori care sunt mesagerii dragostei, ai speranței, ai prieteniei, ai dorinței, ai iertarii, ai recunoștinței sau sunt mesajerii emotiilor și al gândurilor intr-un mod tăcut și secret, dar eficient pentru a impresiona, pentru a comunica mai ușor cu oamenii dragi.

Duminica Floriilor , deschide Săptămâna Mare, a Patimilor, cea mai importantă din perioada Postului în care credinciosii au oferit prin devoțiunea Calea Sfintei Crucii, suferințele, pricinuite de greșelile și păcatele omenirii prin răstignirea si moartea lui ISUS.

Aceste sfinte pătimiri, dureri și chinuri, ale Mântuitorului nostru sunt indemnuri în dorină de a desăvârși statornicia in viața creștinească oferită Fiului Dumnezeiesc , Săpânului lumii si al Părintelui neamului omenesc.

Ing.MIORITA SATEANU

Presedinte onorific Uniunea Femilor Bihor

Cetățean de onoare al Municipiului Oradea

Membră in Forumul Ecumenic al Femeilor Creştine din România

I E R T A R E A

 

De ce să fiu iertat ? De ce să iert? Pe cine si cum să iert ?

Iertarea este un cuvânt complex si se referă la un sentiment de o înaltă spiritualitate, foarte dificil de conceput in mintea oamneilor, greu de exprimat prin viu grai, dar mai ales de a fi îmfăptuit, dovedit , in adevăratul sens al cuvântului pentru majoritatea oamenilor.

Vrem să fim iertați, pentru că fiecare crede că întotdeauna merită să fie iertat de Bunul Dumnezeu, considerând că nu a făcut păcate de moarte ,… deci chiar dacă a greșit , după ce a făcut o spovadă buna , a primit dezlegarea duhovnicului , se crede că a fost iertat, se simte liber, descătușat de prejudecății, pentrucă așa gândesc creștini de azi, care știu că iertarea este atributul lui Dumnezeu, -iertare - primită pentru a dobândi Impărăția Cerurilor și mântuirea veșnică.

Credincioșii vin la biserică și îi cer iertare lui Dumnezeu, dar oare au deschiderea si un suflet curat pentru a primi si mai ales pentru a fi vrednici de iertarea dăruită de Dumnezeu ?

Merită să primească iertarea dacă ei sunt ferm convinși ca nu au greșit cu nimic?

Atunci de ce cer iertare?

În conștiința fiecărui credincios s-a inrădăcinat fraza prin care se roagă *: „ne iartă nouă păcatele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri!” - in Rugăciunea Domnească *Tatăl Nostru *

De foarte multe ori – cei credincioși si alții, de foarte puține ori, vin la scaunul de spovadă să-I ceară iertare Lui Dumnezeu pentru păcate și greșeli recunoscute , uneori, debusolați, cuprinși de deznădejdea păcatului săvârșit,

înverșunați împotriva aproapelui , alteori cu o nonșalanță și ipocrizie spun banalități în locul greșelilor adevarate, pentru că nu știu ce inseamnă sacramentul spovezii.

În perioada Postului Sfintelor Paşti, întreaga creştinătate parcurge cu smerenie si evlavie Calea Sfintei Crucii, suferind şi preluând durerile Mântuitorului Isus Christos, etapă care provoacă o stare de examinare și de cercetare a comportamentului personal, în ale cărei conştiinţă domneşte credinţa, dar mai ales dorința de iertarea greșelilor și a păcatelor

De ce să fiu iertat?

Este un adevăr, că merităm să plătim pentru păcatele noastre. Problema este însă că plata păcatului este moartea. Dar Isus Christos a murit în locul nostru, din dragoste pentru noi, ca să nu fie nevoie să murim fără Dumnezeu.

Pe Cruce, Isus Chistos a luat asupra Sa toate păcatele noastre, plătind pentru ele și astfel să avem cale liberă care să ne ducă la Dumnezeu

Isus Christos oferă sfintele Sale patimi ca ispășire a păcatelor omenirii si ajută , pe toți, să trăiască o viață curată prin sfânta iertare a Sa

De ce să iert?

Pentru că trebuie să ierți, ca să fii iertat !

Iertarea primită pentru păcatele personale este condiționată de iertarea celor care au greșit împoriva celui care cere iertarea lui Dumnezeu.

Iertarea izvorăște din iubire și numai cine iubește știe să ierte cu adevărat.

Valoarea și greutatea sentimentului de iubire este egală cu cea a dorinței desăvârșite a iertării

Este greu să ierți? Oare este greu să iubești?

Cele două sentimente dovedesc măsura în care sufletul este incărcat cu credința în suferințele calvarului si al răstignirii pe Sfânta Cruce a lui Isus Christos.

Toți păcătuim , cu toate acestea, Dumnezeu ne iubește. Asta nu înseamnă că iubește și tot ceea ce facem, însă ne iubește pe noi. De fapt, El iubește atât de mult omenirea încât a făcut posibil pentru noi să ajungem la Dumnezeu prin sacrificiul Fiului Său, Iisus Chistos.

Dumnezeu ne iubește pe noi creștinii și pe toții oamenii, necondiționat pentru că fiecare om din lume este important pentru Dumnezeu , indiferet de vârstă, rasă, naționalitate, aspect exterior, stil de viață sau credința religioasă.

Aceasta dovedește dorința lui Dumnezeu ca oamenii să trăiască în comuniune, pentru a avea compasiune și milă față de cei nevoiași si suferinzi sau care se confruntă cu mari problemle de viață

Iubirea oferă dezlegare pentru a dăruii iertare celui care a provocat suferință și deznădejde personală

Iertarea este un act de conștiință, dar mai ales un act de credință în sacrificiul lui Isus Christos, pentru iertarea păcatelor si a greșelilor omenirii.

Iertarea trebuie să vină prin cuvinte , prin gesturi, comportament de prețuire față de cel considerat vinovat ,

Trebuie să fie o eliminare a mugurelui, din suflet, care intruchipreaza ura, supărarea si imposibilitatea de a uita atitudinea celui care a greșit si vătămat prin cuvinte sau fapte o altă persoana care suferă din acestă cauză.

A rămâne in ură față de cineva, e semn că inima nu este deschisă pentru aproapele.

Iar intr-o astfel de inima nu poate locui Dumnezeu. Și astfel, nu se poate oferii iertarea păcatelor

Refuzul de a ierta păcatele aproapelui este motiv care zguduie din temelii credința, smerenia interioara și dorința de indreptare.

In zilele noastre, a fi smerit nu echivalează cu a te lăsa călcat în picioare și a pierde demnitate de creştin.

Ştiut este un gând răspândit conform căruia smerenia ar fi o umilinţă netrebnică. Insă Cel care S-a smerit pe Cruce, cu mâinile şi picioarele găurite de cuie şi cu suliţa împunsă în coastă, smerenia cea adevărată, dumnezeiască, dăruită prin Răstignirea lui Isus

Atunci când greşim faţă de cineva, ne cerem iertare pentru a restabili relaţia cu acea persoană. Iertarea nu este obţinută pentru că cel vinovat ar merita să fie iertat.

Nimeni nu merită să fie iertat. Iertarea este un act al dragostei, îndurării- milei, şi harului. Iertarea este o decizie de a nu avea nimic împotriva unei alte persoane, în ciuda a ceea ce ar fi făcut rău pentru aproapele.
Este foarte important să credem în Tainele Sfinte, să avem această putere a credinţei, să primim, într-adevăr, iertarea, binecuvântarea, mila şi dragostea lui Dumnezeu , pentru a dobândi şi singura Cale de a-L cunoaşte pe Dumnezeu de a insuși Adevărul şi a trăi Viața  

CUGETARE CONCEPUTĂ

ing. MIORIȚA SĂTEANU

Presedinte onorific Uniunea Femeilor

Cetățean de onoare al Municipiului Oradea

Membră in Forumul Ecumenic al Femeilor Creștine din România

ROLUL LAICILOR IN BISERICA

 

Suntem in ultima parte a lunii care prevesteste venirea primaverii, cel mai frumos si asteptat anotimp.

Natura întreaga sa trezeit, a inviat, a renascut si se naşte pentru a infrumuseta tot ceace ne inconjoara

Pasarile cerului si-au deschis graiul si farmecul, maiestiria trilurilor Ior vestesc timpul in care trebuie sa-si găsească pereachea si sa -si constuieasca cuibul dupa priceperea si putera fiecarie specii de pasare.

Explozia minunata si diversificata a formelor, a coloritului si a parfumului floral, al mugurilor gingasi care dezvolta frunzele copacilor, printre care se strecoara adierea, şoapta vântului pentru a ne spune ca a sosit primavara

Soarele, aerul, apa si pământul sunt elementele care au creat aceste frumuseti sunt adevăraţii părinţi ai minunatiilor naturii create de Bunul Dumneazeu

Sfanta natura isi deshide portile spre viata, fiecare coltisor al pamntului deschide ochiul magic sa vada razele de soare, sa simta caldura lui binefacatoare,

Nici vietatile si mai ales pasarile, nu uita ca sosirea primaverii este inzestrata cu darul de a le da startul la trezire, le da alarma ca pasarile se pot intoarce la cuiburile lor din lunga lor calatorie, vietatiele scot capul din vizuinele lor, pentru a testa starea ocrotitoare a atmosferei,

In aceasta stare generala de renastere, de dorinta de viata si noi oameni trecem printr-o stare speciala de inviorare, percepem schimbarile naturii, inregistram trezirea la viata, ne deschidem ochii mari spre lumina care ne inconjoara, pentru a vedea toata frumusetea reinoita a naturii, clocotind de viata, natura, care a primit Binecuvantarea lui Dumnezeu pentru a ne face constienti de maretia Lui, peste tot cuprinsul pamantului.

Balsamul primaverii ne cuprinde inima de bucurie, veselia este molipsitoare si dorinta de a vedea natura inflorita ne conduce la minunatele si inegalabilele sfinte sarbatori care vin odata cu primavera.

Dar pentru a primi crestineste aceste sarabatori trebuie sa dam dovada ca meritam sa le primim.

-Oare stim, am invata sa dam dovada ca meritam ?

-Oare puterea credintei noastre este statornica pentru a respecta datinile si obiceurile crestinesti, cu care trebuie sa intampinam Sfintele Sarbatori care ne bat la usa ?

-Este destul de mare, de curat si purificat sufletul nostru pentru ca marele si Bunul Dumnezeu sa gaseasca salas in acest suflet?

-Este destul de deschis sufletul nostru pentru ca Binecuvantarile lui Dumnezeu sa intre in sufletul nostru si acestea sa contribuie la modelarea si mai ales la mentinerea lui in credinta si evlavie.

Poate DA, sau NU, dar cel mai fericit caz ar fi sa putem raspunde cu un DA hotarat si irevocabil, pentru ca sa ne exprimam dorinta de a primi mantuirea, de a avea deschisa usa spre Poarta Raiul, de a cunoaste viata vesnica.

Marel Post al Sfintelor Pasti este randuit cu intelepciune, pentru credinciosi.

Prin acest post crediniciosi isi pun mari sperante in puterea lor la meditatie, in deschiderea lor spre a fi milostivi si a –si ajuta aproapele, in bucuria supuneri lor, in dezlegarea lanturilor de rautate si dusmanie, astfel, Lumina lor va rasari ca zorile, il vor descoperii de CHRISTOS, increderea si recunostinta fata de Domnul le va umple sufletele si Binecuvantarea Domnului ii va insoti in toata viata si in viata vesnica

Iata o prima prezentare care a inclus sugestiv rolul LAICILOR prin credinta in Biserica Sfanta a lui Dumnezeu

Asa cum asteptam sa reinvie natura primavara si sa dea nastere la minunatiile facute de Creatorul Universului tot asa in familie se astepata sosirea noului nascut, pentru ca familia exista, pentru a indeplini scopurile lui Dumnezeu ,in lume. Familia este o parte principală a creaţiei lui Dumnezeu, cu scopul de unire, formare, dragoste si procreere.

Rolul părinţilor este sa ofere si sa procreeze pentru familia lor, frumuseţea omeneasca a noului nascut, a gingasiei Dumnezeiesti, a simbolului iubirii, a tradiţiei, de a avea urmaşi si de a avea un stalp la bătrâneţe, de a da un sens vietii de familie

Venirea pe lume a Noului Nascut creaza noi responsabilitati parintilor, pentru ca acest omusor mic va fi unul din LAICII bisericii cultului de care apartine prin Botezul Sfant.

Ce este un Laic?

Ce semnificatie are cuvantul Laic

Dupa cum stiti, cuvantul "laic" provine din grecescul "laos", care se traduce prin cuvantul "popor", si este folosit pentru a desemna masele de credinciosi. Un sinonim pentru "laic" este cuvantul "credincios”- sau “mirean”

Prin laici se înţelege, toţi credincioşii, în afară de membri ordinului sacru şi ai stării călugăreşti, recunoscute de Biserică, şi anume credincioşii care, dupa botez constituie “Popor al lui Dumnezeu” si îşi exercită in Biserica, partea lor din misiunea încredinţată întregului popor creştin al fiecarui cult religios.

Pentru a cunoaste si a pune in practica misiunea Laicilor este necesar ca sa detii notiuni elementare de credinta si mai ales de o conduiita moral civica perfecta

Toate acestea erau apropare riguros respectate, in majoritatea familiilor crestine din toate cultele, mai ales in mediul rural, dar numai pana la sfarsitul secolului trecut, pana la cel de al Doilea Razboi Mondial , cand credinta si religia nu au fost o prioritate pentru regimul Comunist, sub care a traversat tara noastra in cei 50 de ani

Persoanele investite in PCR nu au putut si nici alte persoane – adulti, student, elevii -nu au avut voie sa practice fecventarea Bisericilor si nici a festivitatilor ocazionate de sarbatorile religioase prevazute in anul religios, calendaristic. Aceasta a declansat o adevarata catastrofa in sufletul oamenilor dar care s-au obisnuit treptata cu acesta situatie. Elevii si studentii din aceia perioada, care azi sunt parinti nu a avut voie sa invete si nici nu s-a ocupat nimeni de educatia lor religioasa ca sa invete ca este Dumnezeu, ca Evangheliile celor 4 mari apostolii este o Carte Sfanta, ca Biblia si Testamentul vechi, sunt marturii ale existentei Bunului Dumnezeu in cele 3 ipostaze: de Dumnezeu Tatal, Isus Fiul si Spritul Sfant- Duhul Sfant

Dar sa revenim

Asa cum va spuneam, sosirea pe lume al Noului Nascut intr-o familie implica multe responsabilitati. Dintre aceste responsabilitati, cea mai mare este educatia copilului- este prima faza de scolarizare- “scoala familiei “ prin care se invatata aproape toate notiunile care trebuiesc respectate pe parcursul vietii

Lectiile – “scolii de familie”- trebuie sa inceapa la copii la varste foarte fragede , copii trebuiesc invatati semnificatia icoanelor care sunt in casa, a crucifixului pe care a fost rastignit Isus Christos si in dreptul acestor obiecte de cult , coplilul trebuie invatat sa- isi impreune mai intai palmutele ca pentru rugaciune si sa le tina in dreptul inimi.

Apoi copilul trebuie sa invete sa stranga intr-un manuchi cele 3 degete, sa faca semnul crucii si sa rosteasca cuvintele, odata cu inchinarea crestineasca

Pentru a se deprinde cu ritualul unei Lithurghii trebuie sa fie impreuna cu familia la Biserica in zilele de Duminica si Sarbatori, pentru ca sa se obisnuiasca cu atmosfera din biserica, sa stie sa stea in liniste, sa asculte modul cum se desfasoara o ceremonie religioasa. Sa se familiarizeze cu preotul si imbracamintea lui, cu icoanele, cu obiectele din Biserica si cu credinciosii din Biserica.

Familarizarea se face treptat si cu rabdare, functie de cresterea varstei copilului

Dupa inceperea dezvoltarii vorbirii se pot memora rugaciuni simple: Ingerasul, Tatal nostru

Aceste traditii erau respectate in majoritatea familiilor, inainte de perioada Comunismului , ca un ritual de cult, deorece copii erau obisnuiti sa spuna rugaciuni seara la culcare si inainte de fiecare masa, se multumea pentru mancarea oferita de parinti

Dar cel mai specific obicei din aceasta zona a Ardealului era salutul de dimineata si de seara, la trezirea si apoi la culcarea membrilor familiiei cu “sarut mana” sau “buna dimineata” si “noapte buna”

Toate acestea aveau darul de a concentra gandurile membrilor familiei spre credinta , credinta care atragea in primul rand respect fata de cei din jur si o atitudine de apreciere si pastrare a obiectelor intalnite.

Oare mai gasim aceste obiceiuri si traditii in fiecare familie?

In multe cazuri sosirea la Biserica este un motiv de snobism, moft si denota ori fatarnicie, ori lipsa de adevarata credinta.

Este rezultatul anilor lipsiti de educatia in credinta, de educatia respectului reciproc, al respectului varstei si uneori al dizabilitatilor personale.

NU a fost insusit sau poate a fost uitat multa vreme sloganul – indemul “Iubeste-ti aproapele”

In “scoala familiei” se invatau si tradionalele reguli care trebuiesc respectate in Biserica

Notiunile de credinta – religie, incep sa fie predate chiar din gradinita, varsta la care copii sunt foarte receptivi si primesc cu evlavie si cu deosebit respect si poate si cu teama, toate cunostintele despre Bunul Dumnezeu

In scoala, Religia, ca materie, era conotata la fel ca si o materie de Bacalaureat. Se dadea teza, incepand cu clasa a V-a la Religia cultului, in care era Borezat elevul. Era obligatorie prezenta in Biserica, in fiecare Duminica dimineata sau in Sarbatorile religioase ale anului.In cadrul orelor de Religie se preda si un capitol distinct foarte important si neccesar pentru credinciosi si anume:

“Ce sa facem si ce NU trebuie sa facem inSfanta Biserica”

Acest capitol includea urmatoarele notiuni:

-pregatirea pentru participarea la Sf, Liturghie: ca tinuta morala, vestimentara si ca stare spirituala

- intrarea in Biserica cu inchinare, participarea la Lithurghie in liniste, ascultare si evlavie spre Dumnezeu- fara convorbiri, rasete si forfota prin miscare.

Bisericile sunt casa lui Dumnezeu , credinciosii sunt musafii in aceasta casa, deci sa se comporta cu multa cuviinta si respect.

Ce minunat si logic au fost randuite, in perioada anterioara, invatatuirile de credinta si cultul pentru a deveni credincios si un Laic desavarsit al Bisericii

Notiunile la timpul trecut ne subliniaza faptul ca acum aproape toate se oranduiesc si au o alta logica, alta interpretare. Dar suntem constienti ca in anii de dupa 1990 s-a recuperat ceva, s-a dat importanta credintei, s-a deschis calea pentru a-L cunoaste si a-L poslavii pe Bunul Dumnezeu.

Dar important este cati stiu sa pretuieasca si mai ales sa constientizeze Harul pe care il primim prin Bunul Dumnezeu?

Oare cati adulti de varsta mijlocie inteleg prezenta permanenta al lui Dumnezeu in viata lor ?

Bunul Dumnezeu nu alege, nu face diferente intre credinciosi ci acopera cu dragostea Lui si cu Binecuvantarile Lui pe toata lumea la fel.

Oare stim sa-I multumim permanent si in toate ocaziile pentru tot ceace primi prin EL?

Inainte de a-I cere, trebuie neaparat sa-I multumim pentru ceace ne-a dat.

Astfel ne vom apropia cu credinta si cu dragoste de Mantuitorul Nostru Isus Christos si von devein impreuna mostenitori ai Imparatiei Lui , trecand prin Poarta Cerului in Imparatia mantuirii Lui Dumnezeu

Conceput

Ing. Miorita Sateanu

Presedinte Uniunea Femeilor Bihor Oradea

Cetatean de onoare al Municipiului Oradea

62 de ani de casnicie!

 

FELICITARI PENTRU O CĂSNICIE DE 62 DE ANI

prof. HORTENZIA si prof. BORIS BELICCIU

Trecerea timpului marchează cu fidelitate şi exactitate scurgerarea anilor, nisipul clepsidrei măsoara secundele, zile , lunile şi anii pentru a ne demonstra că se adauga mereu câte un an la şirul de 62 de ani de viață unită prin căsnicie, Vă urăm LA MULŢI ANI!

Chiar dacă amprenta vârstei este vizibilă, coroana alba a părului, mersul impovărat de greutatea anilor, totuși , sufletele doamnei prof. Hortenzia si al domnului prof. Boris sunt optimiste, încărcate cu speranța gândului de a trece cu bine peste starea de alertă provocată de pandemia modială

Cu 62 de ani în urmă casătoria era ca un leagăn sacru al vieții , era ca un sanctuar la iubirii, al respectului reciproc si al bucuriei intimității familiale

Longevitatea anilor care au trecut de la căsătorie, dovedesc că cea mai importantaă școală a vieții este invățată in cadrul familiei impreună cu membrii ei.

Viața familiei Belicciu a fost in permanentă mișcare in domniul educației tinerelor generații, pentru profesorii Belicciu Tenzi si Boris, a fost un sacrificiu determinat de inalta profesionalitate si dragoste pentru *carte si lectiile * pe care elevii trebuiau să le insușească cu ușurință, dar mai ales cu plăcerea, de a-și imbogății cunoștințele si a deveni oameni renumiți in panoplia tării

Liniștea zilelor petrecute împreună, dăruirea oferită de către fiecare pentru a intreține relație de respect si bună înțelegere au stabilizat si îngrădit cu dragoste întreaga viață de căsnicie. Statornicia si longevitatea familială s-a bazat si pe aprecierea calităților de dascăli de mare conduită morală si didactică - Boris ca profesor de Matematică si Hortenzia ca profesoară de Limba si Literatura Română

Familia Belicciu s-a definit prin 2 copii si 4 nepoți

Copii prof.Anca Marincea si prof.Tudor Belicciu s-au implinit prin continiuarea tradiției a se dedica educației tinerei generații in spiritul celor invățate de la părinții lor.

Părerea constatată a membrilor familiei este că părinții lor - Tenzi si Boris , sunt un trup şi un suflet. Fiecare din ei a reuşit să rămână EA / EL însuşi, pentru că niciunul nu a încercat să-l invadeze pe celălalt cu personalitatea lui

*Pentru noi, Mami a fost trupul, cea care a primit toate loviturile şi care a ştiut să ne ferească şi pe noi copii şi pe Tati, de toate relele sau urmările acestor lovituri.*

In data de 12 Aprilie , familia reunită a sărbătorit evenimentul implinirii a 62 de la oficierea actului de căsătorie, cu bucurie si mulțumirea intîlnirii dar mai ales in speranța indemnului de a rămâne împreuna sănătoși , fericiți, intr-o familie implinită care își venerează părinții

*Vârsta este doar un număr de ani , important pentru familia Belicciu este ca sufletul să rămână tânăr si fericit pentru realizările obținute pe parcursul anilor pentru împlinirile familiale*

LA MULȚI ANI

urăm familie HORTENZIA SI BORIS BELICCIU

Fie ca ziua in care Vă sărbătoriți aniversarea a 62 de ani de viață familială, să fie plină de bucurii si fericire ,iar celalalte zile să fie identice cu această zi minunată.
 Fie ca viitorul să Vă  rezerve multă sănătate si împliniri in viața familială. 
 Fie ca toți cei care Vă  înconjoară să Vă aprecieze să Vă iubească pentru bunătatea si spijinul ce-l primesc de la dumneavoastră.
 Fie ca cea ce e mai bun si mai frumos in viață să Vă însoțească mereu

Iar Binecuvântarea Bunului Dumneazeu să fie pentru totdeauna in casa si familia dumneavoastră

ÎNTOCMIT

MIORITA SĂTEANU

12 Aprilie 2021