TU EȘTI CALEA

 Iisuse, știm că TU EȘTI CALEA cea luminată, de urmat,
 Deschisă cât cuprinde zarea, pentru toți cei ce-au ascultat
 Învățătura Ta Cerească, minunile care-au făcut
 Credința în Tine să se nască, si Harul Tău Cel Sfînt, văzut.
 Căci orice suferință cruntă, de Ți-ar fi cerut cineva
 Să o alungi cu mâna-Ți Sfîntă, era de-ajuns atingerea
 Sau vorba, spre cel ce arată Credință în puterea Ta.
         Când cel cu fața la pământ, bolnav de lepră
Te-a rugat Să-l vindeci, în Tine crezând, doar l-Ai atins. „Fii curățat!”
 Ai spus. Omul cel suferind, atunci, pe loc, s-a vindecat!
         Când orbul Ți s-a-nfățișat, crezând că va fi ascultat, „Ce vrei să-ți fac?”
Ai întrebat. „Să văd!” a răspuns el smerit. „Vezi!”
Ai răspuns. „Vei fi iertat! Credința ta te-a mântuit!”
Mulțimea Ți s-a închinat, fiindcă vederea i-a venit!
         Pe acel om paralizat, slab și demult zăcând în pat,
 Ce-a fost adus în fața Ta, greu, prin acoperișul spart,
 Cu Harul Tău l-Ai vindecat, spunându-i că va fi iertat. 
Neobosit Ai arătat Învățături spre pocăință,
 Spre-îndepărtare de păcat, apropiere de credință.
        Când Petru, coborât din barcă, striga, de valuri îngrozit,
 Tu i-Ai răspuns, călcând pe apă: „Puțin credinciosule, de ce te-ai îndoit?”
 Căci orice om fiind de Tine aproape și crezând smerit
 În Sfintele-Ți Puteri Divine, nicicând nu-l Vei lăsa pierit!
        Cu vameșii la masă-Ai stat, ca să-i îndrepti pe calea bună.
 Când fariseii-au întrebat de ce așa, privind cu ură,
 Tu le-Ai răspuns cu-nțelepciune, mirat de neputința lor,
 Că „pentru cei bolnavi pe lume e ajutorul doctorilor”!
         Iubind ființa omenească, la fel, indiferent de stare,
 Putere, avere lumească, nu Te-Ai sfiit să speli picioare,
 Dând legii noi calea firească (și celei vechi o răsturnare),
 Când cei puternici ar fi-n stare pe cei mai slabi să îi slujească, 
Astfel, urmând Căile Tale și-nțelepciunea Ta Cerească.
        Loviți de boli sau duhuri rele, mulți suferinzi Ai vindecat,
Fără de grai, auz, vedere, alții din morți s-au ridicat,
Atinși de-a Ta Sfântă Putere, din Dumnezeu Adevărat.
         Lumina Ta Dumnezeiască, prin bunătate și iubire,
 Ajută omul să pășească pe drumul drept spre mântuire.
         Când oameni răi, duși în păcat, fără vreo vină,
Te-au legat, (După ce Iuda Te-a trădat), nu Te-Ai opus, nu i-Ai certat!
 Ai fost bătut, nu Te-Ai văitat, badjocorit și răstignit,
Tatăl, să-i ierte L-Ai rugat! După ce chinul s-a sfârșit,
 Iar cerul s-a întunecat, mormântul rece Te-a primit,
 Pământul s-a cutremurat și plânsul Maicii Te-a jelit.
 A treia zi Ai înviat și din mormântul ferecat,
 Tu peste moarte ai călcat, apoi, la Cer Te-Ai Înălțat!
 Să nu ne plângem de nevoi! Nimic nu este mai presus
 De ce-a pătimit pentru noi Fiul Lui Dumnezeu, Iisus.
 Să urmăm astăzi Calea Lui, pe care-a vrut să ne îndrepte,
 Să urmăm Calea Binelui, oricât ar fi de multe trepte!
         Putem acum, în loc opriți, plecând genunchiul la-închinare,
Să cerem a fi mântuiți, s-avem în toate vindecare!
Să spunem cu credință tare, îndepărtând orice păcat,
În noaptea Învierii Sale, Credem în EL, E-Adevărat!
                     Iisus HRISTOS A ÎNVIAT!
           Coboară-n inimile noastre, să-avem iubirea și iertarea,
 Și mulțumire pentru toate, alungă plânsetul și jalea,
 Viața să meargă mai departe, pe drumul Tău, căci TU EȘTI CALEA!


 VICTORIA FURCOIU
    07 APRILIE 2020
        MĂRCUȘ